La multi ani!

La multi ani, tuturor!


La multi ani, Catalin Movileanu BLOG!

Catalin Movileanu BLOG merge spre sase ani de existenta. Mi-am facut cont pe blogger.com, in

iunie 2008. In acele vremuri incepeam sa-mi indrept atentia de la Consilier de Campanie Electorala la Personal Trainer ( antrenor de fitness). Implineam 22 de ani si aveam multe de spus.

In acele vremuri nu incepuse boom-ul blogurilor. Cred ca erau cateva mii la nivel mondial. Astazi sunt sute de mii!

In acesti ani, Catalin Movileanu BLOG a adunat 100 de articole personale pe diferite teme. Toate avand un mesaj comun: Educatia face diferenta!

Nascut intr-o familie monoparentala, fara radacini intr-o familie buna si numeroasa, cu o slujba de vatman si studii primare, am constientizat cat de importanta este educatia pentru reusita in viata. Cat de importanta este educatia pentru a trai frumos si in armonie cu ceilalti; gandindu-ne la viata ca la un om care se priveste in oglinda vietii si primeste exact ceea ce proiecteaza in acea oglinda. Cand spun a reusi in viata ma refer strict la un caracter frumos. Desi in comparatie cu alte realizari, pare cel mai usor de realizat. El este de fapt cel mai greu de realizat pentru ca cere cele mai multe resurse, timp si o implicare profunda. Oamenii minunati sunt incercati de multe, si doar cei care au destula rabdare primesc la un moment dat rasplata pe masura lucrurilor bune facute in viata. Rasplata nefiind una neaparat materiala, ea luand diferite forme (oameni minunati, o familie sanatoasa fizic si psihic, o jumatate care pare a fi un inger pazitor etc.).

Catalin Movileanu BLOG, a avut mii de vizitatori unici de-a lungul vremii si spera sa fi inspirat macar unul. El avand o misiune clara: de-a influenta oamenii sa aleaga drumul integritatii/onorabilitatii.

Paginile blogului au fost deschise de peste 172.000 de ori si niciodata nu s-a gandit ca acesta sa abordeze postari comerciale sau orice ar fi devenit independent de mentalitatea autorului doar pentru a avea de castigat pe plan financiar (reclame, articole comandate) sau pe alte planuri mai putin onorabile (de-a cucerii femei sau a manipula).

Articolele nu vin cu solutii concrete asupra unor probleme sau cu o abordare de maestru in ale dragostei sau femeilor (chestiuni ce prind la public).

Articole de pe Catalin Movileanu BLOG au fost preluate pe alte bloguri si comentate de sute de internauti.

Catalin Movileanu BLOG, nu prea a tras comentarii directe pe blog, doar cateva sute. Ceea ce arata ca cei care acceseaza Catalin Movileanu BLOG nu simt nevoia sa ofere un feed-back celor citite.

Catalin Movileanu BLOG, este si a fost accesat din tari ca: SUA (7736), Italia (4889), Spania (4023), Germania (2588), Regatul Unit (2137), India (739), Ucraina (1814), Republica Moldova, Tarile de Jos, Elvetia si Indonezia.

Cea mai de succes luna a fost aprilie 2012 cand a fost accesat de 41.000 de ori.
Cea mai de succes postare a fost Primul pas catre American Dream de peste 3000 de ori.
Principalele site-uri/motor de cautare de unde a fost accesat a fost: google.com si facebook.com.
A fost accesat de pe toate sistemele de operare (cel mai popular fiind Windows 89%), iar browser-ul favorit fiind Mozile Firefox (32%) urmat de Chrome (30%).

Catalin Movileanu Blog, a avut o abordare subiectiva si cat mai concisa. Articolele fiind scrise dupa mentalitatea autorului, spontan si sincer.

Acestea fiind spuse, ma uit in viitor si imi dau seama cate teme mai sunt de dezbatut si cate articole de scris. Articole despre Puterea Gandului, Intrebari si noi invataminte, vor inceapa sa apara de la inceputul anului 2015.


La multi ani! Un an mai bun!

Sa va fie bine si frumos! Va Țuc!

Scrisoare adresată de Alexandru Vlahuţă fiicei sale Margareta când aceasta a împlinit şaptesprezece ani…

Să trăieşti, Mimilică dragă, şi să fii bună, - să fii bună pentru ca să poţi fii fericită. Cei răi nu pot fii fericiţi. Ei pot avea satisfacţii, plăceri, noroc chiar, dar fericire nu. Nu, pentru că, mai întâi cei răi nu pot fi iubiţi, şi-al doilea... al doilea... de! Norocul şi celelalte „pere mălăieţe” care se aseamănă cu el vin de-afară, de la oameni, de la împrejurări, asupra cărora n-ai nici o stăpânire şi nici o putere, pe când fericirea, adevărata fericire în tine răsare şi-n tine-nfloreşte şi leagă rod, când ţi-ai pregătit sufletul pentru ea. Şi pregătirea este o operă de fiecare clipă, - când pierzi răbdarea, împrăştii tot ce-ai înşirat şi iar trebuie s-o iei de la început. De aceea şi vezi aşa de puţini oameni fericiţi... Atâţi câţi merită...

A, dacă nu ne-am iubi pe noi aşa fără măsură, dacă n-am face atâta caz de persoana noastră şi dacă ne-am dojeni de câte ori am minţit sau ne-am surprins asupra unei răutăţi ori asupra unei fapte urâte, dacă, în sfârşit ne-am examina mai des şi mai ales cu nepărtinire (lesne-i de zis), am ajunge să răzuim din partea aceea de prostie fudulă, de răutate şi necinstire murdară, din care se îngraşă dobitocul ce se lăfăieşte în nobila noastră făptură. Se ştie că durerea e un bun sfătuitor. Cine-i mai deschis la minte trage învăţătură şi din durerile altora.

Eu am mare încredere în voinţa ta. Rămâne să ştii doar ce să vrei. Şi văd c-ai început să ştii asta. Doamne, ce bine-mi pare c-ai început să observi, să-ţi faci singură mustrări şi să-ţi cauţi singură drumul cel adevărat!

Aşa, Mimilică dragă, ceartă-te de câte ori te simţi egoistă, de câte ori te muşcă de inimă şarpele răutăţii, al invidiei sau al minciunii. Fii aspră cu tine, dreaptă cu prietenii şi suflet larg cu cei răi. Fă-te mică, fă-te neînsemnată de câte ori deşertăciunea te îndeamnă să strigi : „Uitaţi-vă la mine!”. Dar mai ales aş vrea să scriu de-a dreptul în sufletul tău acestea: Să nu faci nici o faptă, a cărei amintire te-ar putea face vreodată să roşeşti. Nu e triumf pe lume, nici sprijin mai puternic, nici mulţumire mai deplină, ca o conştiinţă curată.

Păstrează scrisoarea aceasta. Când vei fi de 50 de ani ai s-o înţelegi mai bine. Să dea Dumnezeu s-o citeşti şi atunci cu sufletul senin de azi.

Te îmbrăţişează cu drag,
Al. Vlahuţă

Probleme

Cand spui om, spui probleme!

Nu exista fiinta pe lumea asta care sa nu aiba probleme!
Psihologia spune ca rezolvarea unei probleme trebuie in prima faza amanata, dar niciodata abandonata. Poti avea probleme doar din faptul ca zilnic trebuie sa-ti satisfaci anumite nevoi (hrana, somn, sex, iubire, socializare, apartenenta etc.).

In concluzie cat timp traiesti ai parte de probleme pe care trebuie sa le rezolvi. Deci viata inseamna si probleme. Unele probleme rezolvate dau satisfactii, dar doar pentru o anumita perioada de timp.
Cu cat cresti pe scara sociala cu atat apar mai multe responsabilitati (deci probleme). Cu cat detii mai multe cu atat ai si mai multe probleme de rezolvat. Cand nu exista resursele necesare, creste si stresul si uite asa suntem mai putini fericiti si in timp chiar mai bolnaviciosi. Stresul are un impact important asupra sanatatii cum si fericirea este intr-o stransa legatura cu corpul.

Viata ne-o facem mai grea cand amanam sau chiar abandonam rezolvarea problemelor. V-ati intrebat vreodata cum cineva ajunge om al strazii? Foarte foarte rar problemele se rezolva de la sine, iar cele care sunt abandonate se intersecteaza la un moment dat si sunt sanse sa ne copleseasca. Atunci mintea are sanse sa o ia razna, sa nu mai vada clar lucrurile si chiar sa clacheze. De aceea este bine sa nu abandonezi rezolvarea problemelor si sa eviti sa ai esecuri mici si succesive o perioada indelungata sau trei esecuri importante intr-un timp scurt (pierderea casei, a serviciului sau/si a familiei). Daca analizam putin situatiile prin care cineva ajunge om al strazii, vedem ca acestea sunt cam direct legate cu faptul ca nu au unde sa locuieasca. Deci daca suntem norocosi sa avem o locuinta, oricum ar fi ea, este important sa fim recunoscatori si sa facem in asa fel incat sa nu ramanem niciodata fara locuinta.

De-a lungul anilor am vorbit cu diversi oameni ai strazii. Unii dintre ei au studii superioare si au avut posturi de conducere. Sunt persoane cu povesti de viata uimitoare si in timp ce ii asculti, realizezi ca i se poate intampla fiecaruia dintre noi ceea ce a condus sa ajunga pe strada. Noi oamenii mai norocosi, avem tendinta sa-i judecam si sa-i blamam, insa uitam ca viata te duce intr-o clipa unde nici nu ti-ai imaginat vreodata (bine sau rau).

Magia Craciunului este peste tot si depinde de noi daca vrem sa o simtim ajutand un om al strazii.
Un gand bun si o vorba calda conteaza foarte mult pentru un om al strazii in momentele acestea friguroase.

Craciun fericit, tuturor!

Speranta

Exceptional! In momentul cand Presedintele Klaus Wener Iohannis a urcat pe podium a iesit soarele dupa o zi innorata si ploioasa.

Discursul Presedintelui a fost unul cu incarcatura si odata cu acesta, Presedintele si-a luat o responsabilitate cum nu si-a mai luat vreun presedinte vreodata in Romania. Punctele dezbatute si promisiunile facute in acest discurs par imposibil de realizat in doar cinci ani.

Va voi spune un secret (nu ca ar conta prea mult), insa eu mi-am pus multa baza in acest om. Mi-a castigat incredere si respectul dupa ce l-am vazut intr-o emisiune cu Eugenia Voda, Profesionistii.

La 1 august, i-am trimis un e-mail pe adresa primariei Sibiu, prin care l-am rugat sa candideze pentru Presedentia Romaniei. Mi s-a parut omul potrivit in acest moment de tranzitie al tarii. Odata cu el, aveam speranta ca poate lucrurile vor incepe sa mearga pe fagasul normal in aceasta tara. Mi-a inspirat integritate, calitatea necesara si care lipseste celor din clasa politica actuala.

L-am votat in ambele tururi de scrutin ( la prima ora) si va spun sincer ca am sarbatorit pe 16 noiembrie, tarziu in noapte, chiar daca dormisem cateva ore in ultimele zile (pentru ca s-a nimerit sa am mult de munca in acel sfarsit de saptamana).  Am vazut rezultate din primele zile, desi tocmai astazi si-a intrat in drepturi.

Odata cu acest om, speranta mea a continuat sa existe (desi de multe ori a fost pusa la incercare). Odata cu mine, am vazut ca multi altii au speranta ca Romania se indreapta spre acolo unde merita cu adevarat. Apropierea Regelui Mihai si feed-back-urile din strainatate vis-a-vis de Iohannis, imi transmit ca oameni mult mai importanti ca mine, l-au perceput ca si mine.

Statul poarta responsabilitatea la cum traieste cetateanul, insa sa nu uitam ca depinde si de noi daca incurajam hotia sau daca alegem drumul mai lung si anevoios, cinstea!

Odata cu juramantul noului Presedinte Klaus Iohannis, simt din nou sa sarbatoresc.

Sarbatori fericite, tuturor!

Recunostinta

De prima oara de cand am ascultat melodia lui Marius Moga "Pe Barba Mea", ma deranja ceva! Nu stiam ce, insa cu siguranta nu imi facea placere sa o mai ascult (cum se intampla cand iti place o melodie si o asculti pe Repeat). Cand nu poti explica de ce ai o atitudine vis-a-vis de ceva, inseamna ca tine de inconstientul tau. Pentru ca daca era ceva constient, erai constient de ce!

Domnilor si Doamnelor, am inceput sa analizez versurile si sa vad unde reactionez, doar asa puteam sa aflu si odata cu asta sa mai descopar ceva despre mine.
Ma deranja lipsa de recunostinta a autorului in melodia sa.  Dupa aceea in video clip apar niste teancuri cu bancnote de 50 de e, de prost gust.
Clar ca aceasta melodie unge pe suflet Supra-Eul multor persoane care la fel, se cred buricul pamantului.
   SAU
Sunt eu frustrat pentru ca nu sunt un om de succes si atunci resping versurile, pentru ca adevarul este de cele mai multe ori, dureros!

Insa, sunt de parere ca oamenii sunt vulnerabili chiar daca esti talentat, geniu sau pur si simplu ai muncit foarte mult, viata este un miracol si totul tine de sansa.

Dupa care am dezbatut subiectul cu un prieten, care mi-a spus ca depinde de ceea ce iti doresti si pentru a-ti se intampla trebuie sa-ti doresti cu adevarat. Sa spunem ca este atat de simplu, pai si cine iti indeplineste ceea ce iti doresti?

Psihologia personalitatii spune ca: oamenii cand vine vorba de esecuri dau vina pe alte persoane sau pe chestiuni independente de ei, iar succesul si-l atribuie in intregime. Dupa parerea mea, acesta nu este decat un alt sistem de aparare care nu face decat sa hraneasca si mai mult Supra-Eul, ca dupa aceea sa avem de-a face cu atatia oameni aroganti. Consider ca adevarul este mereu pe la mijloc, avem o parte de vina (mai mica sau mai mare) si in cazul esecului, dar ne este greu sa recunoastem. Insa clar nu ne putem conferi toate meritele cand reusim!!! Pentru ca daca facem asta, riscam sa pierdem ceea ce am realizat. Nimic nu este vesnic! Oricine are momente de ascensiune ca la un moment dat sa stagnezi urcarea si sa incepi sa cobori. Cum este si in cazul in care esti intr-o groapa foarte adanca, nu iti ramane decat posibilitatea sa urci. Oamenii se cred invincibili si de-a dreptul puternici. Asta vedem zilnic cu tot ceea ce se intampla asupra altor fiinte sau pur si simplu impotriva naturii. Uitam ca noi locuim pe aceasta planeta si este ca o casa care a fost constuita de-a lungul timpului. Nu ne putem lua creditele pentru constuctia ei, pentru ca ea era acolo. Insa ni se pare normal sa ne purtam nerespectos pentru faptul ca noi suntem oameni. Uitam ca suntem muritori, insa cand vine vorba despre faptul ca suntem efemeri, nu ne mai intereseaza ce se intampla dupa ce noi nu vom mai fi. Risipim resursele planetei ca si cum am fi indreptatiti sa facem asta. Uitam ca ele sunt de mult timp ca noi sa ne nastem si ca este meritul generatiilor precedente ca ne bucuram de aceste resurse si ca este datoria noastra sa avem respectul fata de noi insine sa protejam natura si resursele si pentru cei care se nasc mai tarziu.

Nu pot fi de acord cu cineva care isi "matraseste" apo-metrele pentru a plati mai putin pentru apa pe care o consuma. Sunt foarte multi oameni la nivel global care nu beneficiaza de acest serviciu, sa aiba apa rece potabila/ apa calda direct in locuinta. Iar celor care li se pare normal sa o aiba, invocand civilizatia, o fura. Bineinteles ca pierderea nefiind suportata de catre regia care ti-o distribuie, ci alti locatari din bloc, unii fiind mai saraci decat cei care o fura. Am spus de multe ori ca in Romania pricipala problema este educatia si de aici problemele din toate domeniile pentru ca totul este ca un Domino. Faptul ca esti plin de tine, nu face decat sa-ti aduca dispret, acesta intorcandu-se impotriva ta prin singuratate, prin intoleranta, prin neintelegere s.a.m.d. Dupa parerea mea oamenii rai, oamenii aroganti sunt asa din cauza ca sunt slabi si plini de fustrari! Cel mai usor este sa critici, sa jignesti, sa fii rau. Punem accent pe toate lucrurile insignifiante si uitam de ceea ce este cu adevarat important: sa fii integru, demn, onorabil, moral.

Suntem in luna decembrie, o luna magica in care daca nu am incercat tot restul anului sa fim mai buni, acum este momentul sa incercam. O luna in care analizam ceea ce am realizat in urma unui an si ce vom pune pe lista in anul ce urmeaza. O luna in care ne luam angajamente si ne facem promisiuni. O luna in care ar trebui sa lasam trufia (aroganta) si sa fim recunoscatori pentru ceea ce avem. Tot timpul ne gandim ca se poate mai bine si sa uitam ca se poate si mai rau.
Asa, zic eu, vom fi mai fericiti si mai impliniti. Fericirea este in fiecare dintre noi! Sa fim mai intelegatori si mai buni cu cei care nu au fost la fel de norocosi ca noi. Sa ne bucuram de fiecare clipa pentru ca viata este scurta. Sa nu uitam ca nimeni nu are viitorul asigurat si ca depinde de prezent cum va fi acesta. Ca tot ceea ce ne facem, ne-o facem cu mana noastra si sa nu mai dam vina pe oricine altcineva, ci sa ne asumam esecurile.
EXACT! Dupa parerea mea este invers de cum spune psihologia personalitatii. Sa ne asumam esecul si sa fim recunoscatori pentru succesul nostru. Sa nu uitam ca sunt oameni mai bine pregatiti ca noi si nu au avut sansa noastra, cum sunt oameni foarte prost pregatiti si au functii importante (si asta va spune un om nepregatit).

Este o luna magica in care totul este posibil. Odata ce gandurile noastre devin pozitive, nu ne mai incarcam cu greutatea rautatilor si asa dam voie (atragem) sa se intample lucruri bune in viata noastra.


Sarbatori fericite tuturor!

Va recomand filmul:

http://www.topvideohd.com/2013/07/swept-away-naufragiati-2002-online-subtitrat-in-romana.html

Scrisoare deschisă către Statul Român

V-ați întrebat vreodată cum e să fii tânăr și să încerci să rămâi în România?
Faci 12 ani de școală, treci prin zeci de reforme, ești cobai pentru tot ce vrea doamna Andronescu să experimenteze, nu știi exact ce trebuie să înveți pentru examene, pentru că nici ei nu știu încă ce să ceară...
Înveți tot până la urmă, vine bacul, îl iei, te bucuri, uiți de toate reformele care te-au bulversat...
Mergi la facultate, dai de un sistem bătrân, învechit (cine să își mai dorească să se facă profesor, când salariile nu ajung pe UN AN nici cât vacanța de 5 zile a lui Ponta în Dubai), dar te lupți, înveți de la profii care ți-ar putea fi bunici, din cărți, de pe net...după 3/4 ani ești licențiat! Te bucuri, uiți de toate piedicile!
Dai la Master, vrei mai mult! În timpul ăsta începi să depui CV-uri! Singurele posturi libere sunt în baruri, ca și chelner și în Mall-uri, ca vânzător! Nu te descurajezi, ești totuși încă la master, ai încă un cămin asigurat, cu 100 RON pe lună! Trec 2 ani, gata, ai mai adăugat o diplomă! Te bucuri, uiți de toate problemele sistemului de învățământ!
Ai 24 de ani, ești tânăr, ai o dorință enormă de afirmare! Continui să depui CV-uri! Aceleași posturi libere, în bar, în mall, în supermarket, aceleași salarii... Cum să mai fie alte locuri de muncă, dacă toți au dărâmat fabricile, au vândut utilajele la fier vechi, și-au mai adăugat o sumă de 6-7 cifre în cont, iar în locul fabricii s-a construit un hipermarket sau un mall?
Rămâi în orașul în care ai făcut facultatea, trec 2-3 luni în care ai depus 500 de CV-uri, te angajezi totuși vânzător la mall, că la Multinaționale nu sunt locuri libere! Ai un salariu net de 700 de RON! Chiria e de 300-400 RON (asta dacă împarți camera unui apartament cu cineva), îți mai rămân 300-400 RON pentru utilități, mâncare, haine, papuci, ieșit în oraș, vacanță... Te mai ajută și părinții, dar, după aproximativ jumătate de an, îți dai seama că nu reușești să supraviețuiești!
Te hotărăști să te întorci în orașul natal, acolo măcar stai acasă, scapi de chirie și cheltuieli cu mâncarea! Depui din nou 100 de CV-uri! Nici aici nu ai prea multe posibilități, fabricile care hrăneau tot orașul nu mai există, au mai rămas standurile, băncile și hipermarketurile! Ai încercat la o bancă, dar de unde? Acolo locurile se lasă din mamă în fiică, din unchi în nepot, cine să te angajeze pe tine, un No name? Te angajezi până la urmă la o firmă mică! Puterea ei financiară e la fel de mică, pentru că statul i-a băgat 500 de taxe și impozite, ca să nu mai vorbim de faptul că același stat nu susține deloc producția românească, nu verifică adevărata evaziune a importurilor din China, Turcia, Polonia, care oferă prețuri mici și o calitate proastă, astfel că cele mai multe IMM-uri din țara asta sunt în cădere liberă! Ești angajat cu acte în regulă! Patronul ți-ar da din toată inima mai mult, dar abia are bani să plătească CEC-urile la furnizori, ca să nu mai vorbim că tot mai mulți oameni de afaceri români fac atac cerebral în somn sau intră în depresie, nu dorm nopțile, se îmbolnăvesc de inimă...dar ce să știe domnii la costum care ne reprezintă și care, pe banii noștri, stau și se bălăcăresc toată ziua la televizor și apoi își iau vacanță câte o lună și pleacă prin Dubai, Maldive sau alte destinații exotice!
Prin urmare, mai mult de 1000 de RON + bonuri (eventual) nu îți poate oferi! Pe moment ești mulțumit, oricum ai aproape dublu față de data trecută și nici nu mai ai chirie...
După un timp (nu îți permiți nici în vis o mașină nouă), cu banii adunați și cu ceva ajutor de la părinți, îți iei o relicvă pe 4 roți de vreo 2000 de euro, pe care, evident, ești nevoit să o treci pe numele lui tata, pentru că, dacă îndrăznești să o treci pe numele tău, doar RCA-ul pe un an face cât 3 salarii de ale tale!
Așa că, iată-te ajuns la 27 de ani, după 18 ani de școală în care ai investit în formarea ta, stai cu părinții, care încep tot mai des să îți reproșeze că nu se alege nimic de viața ta, că ei la vârsta ta aveau casa lor, te aveau și pe tine, aveau un loc de muncă stabil, nu pierdeau vremea (dragi părinți, țin să vă rog, pe această cale, să îi mulțumiți lui Ceaușescu pentru asta și să conștientizați că ați trăit în alte vremuri, că pe atunci, toată lumea primea repartiție la un loc de muncă, primea un acoperiș deasupra capului, iar conceptul de "familie" avea cu totul alt sens! Așa că nu mai porniți scandaluri cu copiii voștri, că îi distrugeți psihic)!
Iată-te la 27 de ani, fără familie (cum să te căsătorești sau să faci un copil, când tu nu știi ce-o să fie mâine? Cu cine, când materialismul e principala "calitate" a tuturor?), fără casă, fără nimic pe numele tău, singur, că cei mai mulți dintre prietenii tăi nu mai sunt prin țară de mult timp!
Iată-te la 27 de ani învins de un sistem corupt, bolnav, distrus, care nu face nimic pentru oamenii pe care îi reprezintă!
Ce rămâne de făcut? Te interesezi în stânga și în dreapta, îți faci bagajele și pleci! Unde? Oriunde! Oriunde îți poate fi mai bine, măcar din punct de vedere material...
Dragi politicieni, asta este povestea a sute de mii de oameni care au plecat în țări străine! Sute de mii de valori pe care Statul român nu a știut să le păstreze în țară!
Spuneți-ne, puteți dormi noaptea? În acest moment, Milioane (și nu cred că exagerez, fiecare dintre noi are cel puțin o rudă plecată la muncă în străinătate) de familii din România sunt dezbinate din cauza voastră, din cauza hoției și incompetenței dumneavoastră!
Cerem public DEMISIA tuturor celor care nu sunt în stare să rezolve problemele țării, să apere drepturile și interesele poporului român!
Dacă nu sunteți în stare niciunul, atunci plecați toți, din Guvern, din Senat, din Camera deputaților...toți! S-or găsi alții, din 20 de milioane de români, care să fie în stare să conducă o țară!
Suficient v-ați bătut joc de bunicii și părinții noștri!
Noi vrem să fim români în România, vrem să avem o viață decentă aici, nu între străini! România e țara noastră, nu a politicienilor!
NOI VREM RESPECT!

Pagina de Facebook "Generația Nouă salvează România"

Fericire Recunostinta Oportunitate Rabdare

Mesajul pe care doresc sa-l transmit de ani intregi l-am gasit intr-un filmulet de 14 minute.